Modalitățile de plată a creditului

Sunt multiple modalități și tehnici de rambursare (plată) a creditelor, pe care entitățile financiare le pot utiliza în personalizarea împrumuturilor, după profilul și nevoile clienților.

În acest articol vom încerca să explicăm caracteristicile celor mai utilizate mijloace de rambursare a creditelor (în cazul persoanelor fizice), și anume: rambursarea în rate egale și rambursarea în rate descrescătoare.

Pentru înțelegerea mai ușoară a principiilor, în ambele analize vom considera doar costurile legate de dobândă și perioadele de acordare, eliminând comisioanele de orice natură (de analiză, de administrare, de rambursare anticipată).

Rambursarea în rate egale (anuități)

Se întâmplă de multe ori ca debitorii care au împrumuturi cu plata în rate egale, atunci când solicită rambursarea anticipată a creditului, să fie surprinși de suma pe care trebuie să o plătească, aceasta fiind, de regulă, mai mare decât cea înscrisă în graficul de rambursare pentru scadența respectivă.

Confuzia și neînțelegerea acestui aspect au la bază lipsa de informare a debitorului asupra ceea ce înseamnă rambursarea în rate egale.

Această formă de rambursare a împrumutului implică plata unei sume fixe lunare care include atât principalul, cât și dobânda. În prima jumătate a perioadei de creditare, o parte mai mare a plății lunare este destinată dobânzii, iar pe măsură ce se rambursează creditul, proporția destinată principalului crește.

Motivul utilizării acestei forme de plată este dat de următorii factori:

    1. Prin compensarea proporțiilor între principal și dobândă, pe durata creditului debitorul beneficiază de o rata lunară fixă și care pentru o bună perioadă de timp este mai mică decât în cazul plății în rate descrescătoare.
    2. Rata lunară fixă pe întreaga durată a împrumutului permite încadrarea debitorului în acel grad de îndatorare de 40% impus de reglementările bancare.

Avantaje:

      • Stabilitate: Sumele lunare fixe facilitează planificarea bugetară, oferind predictibilitate.
      • Securitate: Ratele egale pot fi mai confortabile pentru cei care preferă să știe exact cât vor plăti în fiecare lună.

Dezavantaje:

      • Costul creditului: mai ridicat din cauza dobânzii totale (in sumă absolută) plătită pe perioada creditului.

Costurile în cazul rambursării anticipate

Deoarece în primele luni o proporție mai mare din plăți este destinată dobânzii, în cazul unei rambursări anticipate economia realizată din dobânda restantă este mai mică, împrumutatul economisind doar dobânda pentru perioada rămasă.

Exemplu:

      • Suma împrumutată: 100.000 lei
      • Dobândă anuală: 5%
      • Perioada: 5 ani (60 luni)
      • Rată lunară: Aproximativ 1.887 lei

Presupunem că împrumutatul decide să ramburseze anticipat după 20 luni.

La data solicitării rambursării anticipate, situația creditului este:

      • Principal rambursat până la zi: aproximativ 28.800 lei (în loc de 33.333lei)
      • Dobândă plătită la zi: aproximativ 8.900 lei (în loc de 6.250lei)
      • Principal restant: aproximativ 71.200 lei

Deoarece din valoarea creditului de 100.000lei, împrumutatul a plătit doar 28.800lei, în loc de 33.333lei, suma de plată necesară achitării creditului va fi de 71.200lei (100.000lei – 28.800lei).

În cazul rambursărilor anticipate pentru creditele plătite în rate egale, economia realizată la dobândă datorită plății în avans este relativ mică, deoarece o mare parte din dobândă a fost deja plătită în primele luni.

Rambursarea în rate descrescătoare

Spre deosebire de rambursarea în rate egale, rambursarea în rate descrescătoare implică plăți lunare care scad pe măsură ce creditul este rambursat. Plata lunară constă dintr-o sumă fixă de principal și o sumă variabilă de dobândă, care scade pe măsură ce principalul scade.

Avantaje:

      • Cost total mai mic: deoarece dobânda este calculată pe soldul rămas, plățile totale pentru dobândă sunt mai mici comparativ cu rambursarea în rate egale.
      • Rambursare rapidă a principalului: principalul este rambursat mai rapid, ceea ce reduce expunerea la dobândă.

Dezavantaje:

      • Rate inițial mai mari: Primele plăți sunt mai mari, ceea ce poate fi dificil de gestionat pentru unele bugete.
      • Impact mai mare: la calcularea nivelului de încadrare în plafonul gradului de îndatorare (40% în cazul sistemului bancar).

Costurile în cazul rambursării anticipate

În cazul unei rambursări anticipate, datorită structurii de rate descrescătoare, principalul a fost deja redus semnificativ, astfel economia de dobândă va fi mai mare comparativ cu anuitățile.

Exemplu:

      • Suma împrumutată: 100.000 lei
      • Dobândă anuală: 5%
      • Perioada: 5 ani (60 luni)
      • Rată inițială lunară: Aproximativ 2.333 lei (scade pe măsură ce se rambursează principalul)

Presupunem că împrumutatul decide să ramburseze anticipat creditul, după 20 luni.

La data solicitării rambursării anticipate, situația creditului este:

      • Principal rambursat până la zi: aproximativ 33.333 lei
      • Dobândă plătită la zi: aproximativ 6.250 lei
      • Principal restant: aproximativ 66.667 lei

În acest exemplu, situația creditului la data solicitării de plată anticipată (după 20 de luni) este:

      • Total plătit la zi: 44.660 lei, din care:
      • Dobândă: 6.250 lei
      • Principal: 33.333 lei

Pentru rambursarea anticipată, împrumutatul va plăti suma principalului restant, adică 66.667 lei (100.000lei – 33.333lei), comparativ cu 71.200lei, cât ar fi plătit în varianta creditului în rate egale.

În cazul unei rambursări anticipate, economiile la dobândă sunt mai mari, deoarece o mare parte din principal a fost deja rambursat, ceea ce reduce semnificativ suma dobânzii neplătite.

 

Puteți citi articolul complet pe Jurnal Social – Publicația Consiliului Național al Dizabilității din România

Împrumutul responsabil îți poate consolida economiile

O mai veche butadă zice că: „Banca îți dă bani când îți fată vaca și ți-i ia când îți moare vițelul”; așa să fie oare?

Suntem siguri că cititorii Jurnal Social sunt familiarizați cu informațiile privind creditele cu dobândă subvenționată de stat, conform art.27 din legea nr.448/2006 (republicată), acordate pentru adaptarea locuinței conform nevoilor individuale de acces și achiziție auto, de aceea vom insista pe celelalte tipuri de credite oferite de piața financiar bancară.

Așa cum am menționat în articolul precedent, pentru accesarea unui credit, fie ipotecar/imobiliar sau de consum, solicitantul trebuie să facă dovada unor venituri de natură salarială sau pensie.

Tot în același articol vorbeam despre costul de oportunitate al creditului, subiect pe care ne vom concentra în continuare încercând să arătăm că, deloc surprinzător, un credit luat responsabil te va ajuta să economisești mai mult!

Determinarea costului de oportunitate

Pentru un credit ipotecar/imobiliar

Analiza costului de oportunitate în cazul unui credit ipotecar implică evaluarea mai multor factori și criterii pentru a înțelege pe deplin impactul deciziei de a lua un astfel de credit. Iată câteva criterii importante de analiză:

        1. Rata dobânzii: Este esențial să compari rata dobânzii oferită de diferite bănci/IFN-uri; este evident că o rată a dobânzii mai mare poate însemna costuri totale mai mari pe termen lung.
        2. Termenul creditului: Perioada pe care te angajezi să rambursezi creditul va afecta valoarea totală a dobânzii plătite. Un termen mai lung înseamnă, de obicei, rate lunare mai mici, dar costuri totale mai mari.
        3. Costuri inițiale și comisioane: Acestea pot include comisioane de acordare a creditului, comisioane de evaluare a proprietății, asigurări obligatorii și alte taxe administrative.
        4. Inflația și fluctuațiile economice: Inflația poate afecta valoarea reală a banilor în timp. De asemenea, este important să evaluezi riscurile economice care ar putea influența capacitatea ta de a rambursa creditul.
        5. Venitul și stabilitatea financiară: Este important să analizezi stabilitatea veniturilor tale actuale și viitoare. Un credit ipotecar este un angajament pe termen lung, deci trebuie să ai siguranța că vei putea face față plăților chiar și în condiții economice nefavorabile.
        6. Investiții alternative: Analizează alte opțiuni de investiții pentru banii pe care i-ai folosi pentru avansul și rambursarea creditului. De exemplu, acești bani ar putea fi investiți în acțiuni, obligațiuni sau alte active care ar putea oferi randamente mai mari.
        7. Valoarea de piață a proprietății: Evaluează potențialul de apreciere a valorii proprietății pe care intenționezi să o achiziționezi. O proprietate care își crește valoarea în timp poate justifica costurile asociate creditului.
        8. Impactul asupra stilului de viață: Ratele lunare și angajamentul financiar pe termen lung pot avea un impact semnificativ asupra bugetului tău și asupra altor obiective financiare sau personale.
        9. Securitatea locativă: Deținerea unei proprietăți oferă securitate locativă pe termen lung, ceea ce poate fi un avantaj comparativ cu chiria, care poate crește în timp și poate implica instabilitate.

Așadar, analiza costului de oportunitate trebuie să fie cuprinzătoare și să ia în considerare toate aceste criterii pentru a lua o decizie informată și responsabilă pe termen lung.

Unul dintre motivele cel mai des invocate în decizia achiziționării unei locuințe, îl reprezintă mobilitatea locativă a persoanei, determinată de schimbarea serviciului, retragerea în locuri mai puțin poluate, studiile copiilor etc, situație în care costul de oportunitate se calculează între opțiunea contractării împrumutului sau închirierea unei locuințe.

Prezentăm mai jos un exercițiu teoretic cu rol exemplificativ, ce poate fi efectuat de orice persoană interesată, utilizând pentru calcularea dobânzilor platforme de profil, gen: Conso, Finzoom, Bankata etc.

Exemplu:

Familia Ionescu analizează posibilitatea achiziționării unei locuințe în valoare de 300.000lei sau închirierii unei locuințe similare cu o chirie lunară de 1.000lei.

Varianta 1. Achiziționarea locuinței printr-un credit ipotecar pe 30 de ani cu o dobândă fixă de 5%/an.

Parametrii:

      • Suma creditului: 300.000lei;
      • Termen: 30 ani (360 luni);
      • Dobândă anuală: 5%

Ar rezulta că:

După 30 de ani, valoarea totală plătibilă a creditului ar fi de 579.767lei, din care: credit 300.000lei si dobândă: 279.767lei, iar rata lunară de plată (principal + dobândă) ar fi de aprox. 1.610lei/lună.

Varianta 2. Familia Ionescu analizează acum opțiunea plății unei chirii de 1.000lei/lună, iar diferența de 610lei să o depună lunar într-un cont bancar de economii sau fond social la o casa de ajutor reciproc, cu o dobândă medie de 5%/an.

Ar rezulta că după 30 de ani suma acumulată prin economisire ar fi de 464.963lei, iar chiria totală plătită ar fi de 360.000lei.

Analiza beneficiilor și costurilor

Varianta 1:

      • La sfârșitul perioadei de 30 de ani, familia Ionescu deține proprietatea locuinței.
      • Plata totală efectuată este de 579.767 lei, din care 279.767 lei reprezintă dobânda.
      • Avantajul este că la finalul termenului de creditare, el deține o proprietate care poate fi o investiție pe termen lung.

Varianta 2:

      • Familia Ionescu plătește chirie timp de 30 de ani, totalizând 360.000 lei.
      • Economisind diferența de 610 lei/lună într-un cont bancar sau fond social cu o dobândă de 5% pe an, el acumulează 464.963 lei după 30 de ani.
      • Avantajul este flexibilitatea de a nu fi legat de o proprietate și posibilitatea de a-și schimba domiciliul mai ușor.
      • Dezavantajul este că nu deține o locuință la sfârșitul celor 30 de ani și ar trebui să continue să plătească chirie.

Costul de oportunitate

      • Varianta 1: Datoriile plătite includ o dobândă semnificativă (279.767 lei), dar fam. Ionescu, la sfârșitul celor 30 de ani, deține o locuință a cărei valoare in caz de vânzare, este de așteptat să depășească costul creditului.
      • Varianta 2: Fam. Ionescu economisește și acumulează 464.963 lei, dar continuă să plătească chirie.

Comparând cele două variante:

      • În varianta 1, fam. Ionescu cheltuiește în total 579.767 lei pentru a deveni proprietari.
      • În varianta 2, cheltuielile totale sunt 360.000 lei pentru chirie și acumulările sunt 464.963 lei, ceea ce rezultă într-un capital total de 104.963 lei după 30 de ani (464.963 lei – 360.000 lei).
      • Dacă evaluăm costul de oportunitate, constatăm că, în varianta 2, capitalul acumulat de fam. Ionescu (104.963lei) nu este suficient pentru a achiziționa o locuință similară, chiar si presupunând că prețurile locuințelor ar rămâne stabile timp de 30 de ani. În schimb, varianta 2 oferă mai multă lichiditate și flexibilitate pe termen scurt și mediu.

Concluzie

Costul de oportunitate al variantei 1 (credit ipotecar) este pierderea posibilității de a avea un capital lichid și flexibilitate oferită de varianta 2. Cu toate acestea, avantajul major al variantei 1 este deținerea unei locuințe la sfârșitul termenului de 30 de ani. Pe de altă parte, varianta 2 oferă o acumulare substanțială de capital, dar nu asigură deținerea unei proprietăți, ceea ce poate fi dezavantajos în contextul pieței imobiliare.

Decizia finală ar trebui să ia în considerare și preferințele familiei Ionescu în ceea ce privește securitatea locativă (criteriul 9 de analiza).

Evident, acesta este un exemplu teoretic menit să ne ajute să ilustrăm abordarea costului de oportunitate din mai multe perspective pe care dumneavoastră le puteți lua în considerare înainte de accesarea unui credit ipotecar.

Pentru un credit de nevoi personale

Să presupunem că dl. Popescu, persoană cu dizabilități, dorește o renovare majoră a locuinței, costul renovării fiind estimat la 50.000lei. Nu se mai încadrează să beneficieze de subvenția dobânzii conform art.27 din legea nr.448/2006, fapt pentru care vom analiza celelalte posibilități:

Varianta 1: Să ia un credit de nevoi personale de 50.000 lei pe o perioadă de 5 ani, cu o dobândă anuală de 10%.

Varianta 2: Să economisească în decursul a 5 ani, suma necesară renovării, depunând lunar o sumă într-un cont bancar de economii sau fond social la casa de ajutor reciproc, cu o dobândă de 5%/an.

Parametri varianta 1 – contractare credit de nevoi personale pentru renovarea locuinței

      • Suma creditului: 50.000 lei
      • Termen: 5 ani (60 luni)
      • Dobândă anuală: 10%
      • Valoarea totală plătibilă a creditului după 5 ani (principal + dobândă): 63.741lei
      • Dobânda totală plătită: 13.741lei (63.741 lei – 50.000 lei)

Parametri varianta 2 – economisirea sumei necesare renovării locuinței

      • Suma necesară: 50.000 lei
      • Perioada de economisire: 5 ani (60 luni)
      • Dobânda la contul de economii/fondul social: 5%
      • Suma lunară necesară pentru a acumula 50.000 lei în 5 ani: aprox. 745lei/lună
      • Dobânda încasată: aprox. 5.300lei

Analiza costului de oportunitate

Varianta 1: Costul de oportunitate în raport cu varianta 2 (economisirea) este suma economisită și lipsa dobânzii câștigate, dar există beneficiul renovării imediate care poate adăuga valoare locuinței și poate îmbunătăți calitatea vieții dlui. Popescu.

Varianta 2: Costul de oportunitate în raport cu varianta 1 (contractare credit) este dobânda plătită și avantajul renovării imediate versus avantajul economisirii prin acumulări lunare plus o dobândă, dar renovarea efectuată după 5 ani și cu riscul scumpirii manoperei și a materialelor.

Concluzie

Dl. Popescu trebuie să evalueze importanța renovării imediate față de economisirea sumei necesare într-un anumit termen. Dacă renovarea imediată este esențială, creditul ar fi opțiunea preferată în ciuda costului mai mare. Dacă nu există o urgență, economisirea ar putea fi o opțiune de luat în considerare din perspectiva evitării costului cu dobânda la credit, dar asumând riscul unor costuri de materiale și manopera mai ridicate.

Puteți citi articolul complet pe Jurnal Social – Publicația Consiliului Național al Dizabilității din România